CV-ul german (Lebenslauf): 7 diferențe față de CV-ul românesc

Experiența ta poate fi exact ce caută angajatorul, dar dacă CV-ul nu arată cum se așteaptă un recrutor german, s-ar putea să nu fie citit până la capăt. Iată ce diferă cel mai des.

1. Forma tabelară, clară

Lebenslauf-ul german e un tabel: în stânga perioada (lună/an – lună/an), în dreapta postul, firma și orașul. Fără paragrafe lungi și fără formatul Europass încărcat.

2. Ordinea invers cronologică

Ultimul loc de muncă apare primul. Recrutorul vrea să vadă imediat ce faci acum.

3. Fără goluri neexplicate

O pauză de câteva luni nu e o problemă, dar trebuie trecută: concediu pentru creșterea copilului, mutarea în Germania, curs de limbă. Golurile neexplicate ridică semne de întrebare.

4. Poza este opțională

Legea germană nu permite discriminarea și nu obligă pe nimeni să pună poză. Mulți angajatori sunt totuși obișnuiți cu ea. Dacă pui o poză, să fie una profesională, nu un selfie.

5. Nivelul de germană, pe scala europeană

Scrie nivelul real, pe scala A1–C2, și certificatul, dacă ai unul (de exemplu telc B1). „Cunoștințe bune” nu îi spune nimic recrutorului.

6. Calificările românești, pe înțelesul lor

Recrutorul german nu știe ce înseamnă o școală profesională sau o diplomă de licență din România. Adaugă o explicație scurtă sau echivalentul german. Pentru unele meserii există și o procedură oficială de recunoaștere (Anerkennung).

7. Scrisoarea de intenție contează

Pentru multe posturi se așteaptă și un Anschreiben de o pagină, scris pentru firma respectivă. CV-ul se încheie de obicei cu locul, data și, uneori, semnătura.

Vrei un Lebenslauf care să te prezinte corect? Vezi serviciul de redactare CV.